La început a fost nevoia de îngrijire pentru ființa proprie și pentru ceilalți – grija pentru sine și pentru urmași. Până aici, totul e simplu și natural. Dar ce se întâmplă atunci când mintea ajunge, pe parcursul vieții, să perceapă multe din lucrurile din jur ca fiind periculoase?
Atunci începe să își pună tot felul de întrebări, să anticipeze, să scaneze mediul în căutarea unor posibile pericole și să se îngrijoreze pentru multe lucruri.
Însă ce se întâmplă când aceste îngrijorări ies din matca lor și se revarsă, iar modul de supraviețuire devine un mod de viață?
Aici poate apărea ceea ce numim anxietate.
Ce este anxietatea?
Cuvântul „anxietate” își are originea în latinul angor și verbul ango, care înseamnă „a strânge”, „a constrânge”. Din aceeași rădăcină provin cuvinte care desemnează îngustimea, apăsarea și senzația de constricție. Poate că nu întâmplător anxietatea este adesea descrisă atât ca o stare de neliniște psihică, cât și ca o experiență resimțită în corp: piept strâns, nod în gât, respirație dificilă, tensiune musculară sau crampe.
Uneori, pe termen scurt și în situații specifice, este de ajutor.
Dificultățile apar atunci când starea de alertă persistă mult timp, iar intensitatea ei devine greu de gestionat. În aceste situații, anxietatea poate influența modul în care persoana gândește, simte și funcționează în viața de zi cu zi.
Cum se poate manifesta:
Se poate manifesta diferit la fiecare persoană, iar unele dintre simptomele care ar putea să apară sunt:
- bătăi ale inimii mai rapide
- senzație de amețeală
- dureri de cap, dureri în piept
- transpirație, senzație de căldură
- senzație de tensiune sau nervozitate
- greutate în a se relaxa, în a se îngriji
- îngrijorarea cu privire la trecut sau viitor
- probleme cu somnul, dificultăți de concentrare
- teama că se va întâmpla ce e mai rău
- gânduri care tot revin în minte
- greutate în a forma sau menține relații
- evitarea locurilor și situațiilor în care sentimentele negative sunt prea intense
Ce poate afecta?
Atunci când este intensă sau persistentă, anxietatea poate influența:
- sănătatea fizică
- sănătatea emoțională (sau mintală)
- munca și educația
- relațiile cu ceilalți
- viața de familie și viața de zi cu zi
Când apare anxietatea, multe persoane:
- se gândesc constant la ce ar putea merge rău
- simt că nu se pot relaxa complet
- analizează excesiv situațiile
- caută permanent siguranță sau confirmări
- evită anumite contexte sau conversații
- simt nevoia de control
- devin mai sensibile la stres
- se simt copleșite mai repede decât de obicei
Ce poate ajuta?
- observarea semnalelor organismului
- exerciții de respirație și relaxare
- o dietă sănătoasă
- somn și odihnă regulate
- activitate fizică
- conexiunea cu ceilalți
Un gând de final:
Anxietatea nu înseamnă doar „a te îngrijora prea mult”. De multe ori, ea este semnul unui organism care a rămas prea mult timp în stare de alertă, încercând să anticipeze, să controleze și să prevină orice posibil pericol.
Uneori, corpul și mintea nu mai au nevoie de și mai mult control, ci de siguranță, ritm, pauză și reglare. A fi permanent în gardă poate deveni obositor, iar ceea ce la început a fost un mecanism de protecție se poate transforma, treptat, într-un mod de viață.
De aceea, rolul unui psiholog nu este doar să intervină atunci când anxietatea devine copleșitoare, ci și să ajute la înțelegerea semnalelor, a mecanismelor din spatele lor și la redobândirea unei stări de echilibru.
Dacă vrei să mai citești: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493947/